Glifosatul este un erbicid cu spectru larg utilizat pe scară largă, care aparține grupului de compuși organofosforus. Glifosatul este unul dintre cele mai importante instrumente de control al buruienilor în producția agricolă globală. Este utilizat în principal pentru a controla buruienile într-o gamă largă de culturi, non-culturi și horticultură și este popular pentru eficacitatea, costurile reduse și toxicitatea scăzută pentru cultura în sine.
Proprietăți chimice glifosate și principii de acțiune
Glifosatul este cunoscut chimic sub numele de N- (fosfonometil) glicină, cu formula chimică C₃H₈NO₅P. Acesta împiedică plantele să sintetizeze aminoacizi esențiali, cum ar fi tirozina, triptofanul și fenilalanina, prin perturbarea anumitor sisteme enzimatice din plantă, ceea ce duce la moartea plantelor. În mod specific, glifosatul inhibă o enzimă la plantele numite 5- enilcoumarat 3- hidroxilază (EPSPS), care este o enzimă cheie în sinteza aminoacizilor aromatici. Deoarece plantele nu sunt în măsură să sintetizeze acești aminoacizi, acestea nu sunt în măsură să crească și să se dezvolte corect, ceea ce duce în cele din urmă la ofilire și moarte.
Glifosatul este unic prin faptul că este foarte eficient pentru majoritatea plantelor, dar are o toxicitate scăzută pentru mamifere. Această proprietate face glifosatul ideal pentru controlul buruienilor în câmpurile agricole. Cu toate acestea, de -a lungul timpului, utilizarea glifosatului a generat unele controverse, în special îngrijorări cu privire la prejudiciul potențial pentru mediu și sănătatea umană.
GZonele de aplicare a lyfosatului
Glifosatul, ca erbicid eficient și scăzut cu toxicitate, a fost utilizat pe scară largă în multe domenii precum agricultura, horticultura și silvicultura. În producția agricolă, glifosatul este utilizat în principal pentru controlul buruienilor anuale și perene în câmpurile agricole, în special în cultivarea pe scară largă a culturilor alimentare, cum ar fi soia, porumbul, grâul, bumbacul și alte culturi, utilizarea glifosatului este deosebit de frecventă.
1. Culturi alimentare: glifosatul este utilizat pe scară largă în tratamentele de control al buruienilor pentru culturile alimentare, în special în cultivarea culturilor modificate genetic (GM). Multe culturi GM (de exemplu, soia tolerantă la glifosat, porumb etc.) au fost modificate genetic, astfel încât să poată tolera pulverizarea glifosatului fără deteriorare. Acest lucru permite fermierilor să controleze creșterea buruienilor fără a afecta creșterea culturilor.
2. Zonele non-cultivate: glifosatul este utilizat pe scară largă pentru controlul buruienilor în zone non-cultivate, cum ar fi drumuri, căi ferate, horticultură și construcții de clădiri. În aceste zone, glifosatul este utilizat pentru a îndepărta buruienile și pentru a menține mediul ordonat.
3. Horticultura: în horticultură, glifosatul este utilizat pentru a gestiona buruienile în grădini, peluze și centuri verzi, împiedicând efectiv concurența buruienilor cu plante ornamentale pentru spațiu în creștere.
Impacturi asupra mediului glifosat și controverse pentru sănătate
În ciuda rolului important al glifosatului în producția agricolă, impactul său potențial asupra mediului și al sănătății au fost un subiect al controverselor în curs. Următoarele sunt câteva dintre problemele majore de mediu și de sănătate:
1. Poluarea mediului: glifosatul în sine este solubil în apă și are un anumit reziduu de mediu. Reziduurile de glifosat după utilizare pot pătrunde în surse de sol și apă, provocând poluarea apelor subterane sau eutrofizarea corpurilor de apă și afectând mediul ecologic. În plus, există un risc de toxicitate a glifosatului în organismele acvatice.
2. Problema rezistenței: cu utilizarea pe scară largă a glifosatului, tot mai multe buruieni devin treptat rezistente la aceasta. Această rezistență înseamnă că eficacitatea glifosatului scade treptat, iar fermierii trebuie să utilizeze doze mai mari sau să pulverizeze mai frecvent erbicide, ceea ce duce la poluarea mediului și la creșterea costurilor de control al buruienilor. Conform cercetărilor, mai mult de 40 de populații de buruieni au dezvoltat rezistență la glifosat la nivel global, în special în țări precum Statele Unite și Australia.
3. Riscuri potențiale pentru sănătate: efectele asupra sănătății glifosatului au fost un subiect de mare preocupare. Agenția Internațională pentru Cercetări privind cancerul (IARC) a clasificat glifosatul drept „probabil cancerigen pentru oameni” (cancerigen de grup 2A) în 2015. Această concluzie s-a bazat pe o serie de studii la animale și studii epidemiologice care sugerau o posibilă legătură între glifosat și anumite cancer, în special limfomul non-hodgkin. Cu toate acestea, alte agenții, cum ar fi Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite (EPA) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), au ajuns la concluzia că nu există dovezi suficiente de carcinogenitate pentru glifosat și au ajuns la concluzia că, la doze normale de utilizare, glifosatul prezintă un risc scăzut pentru sănătatea umană.
4. Impacturi asupra biodiversității: utilizarea glifosatului poate afecta supraviețuirea unor plante și animale care nu sunt țintă. De exemplu, glifosatul poate distruge habitatele plantelor, care la rândul lor afectează populațiile de animale care depind de aceste plante pentru supraviețuire. În plus, din cauza îngrijorărilor cu privire la efectele glifosatului asupra microorganismelor solului, unele studii au arătat că glifosatul poate afecta sănătatea solului prin modificarea tipurilor și activității microorganismelor solului.
Reglementarea glifosatului și perspectivele viitoare
Utilizarea glifosatului și a reglementării sale variază de la o țară la alta și o regiune la alta. În unele țări, utilizarea glifosatului este grav restricționată sau chiar interzisă, în timp ce în altele rămâne un erbicid comun în producția agricolă. Agențiile de reglementare din fiecare țară efectuează, de obicei, evaluări ale riscurilor pe baza impactului asupra mediului și a riscurilor pentru sănătate ale glifosatului și reglementează utilizarea acesteia pe baza rezultatelor acestor evaluări.
Pe măsură ce îngrijorările cu privire la efectele potențiale asupra sănătății și pericolele de mediu ale glifosatului continuă să crească, multe țări și regiuni au început să exploreze erbicid alternativ sau mai multe metode ecologice de producție agricolă. De exemplu, tehnicile biologice de control al buruienilor, metodele mecanice de control al buruienilor și utilizarea rotației culturilor sunt promovate treptat.
În viitor, pe măsură ce cercetarea științifică continuă, utilizarea glifosatului este probabil să se confrunte cu o reglementare mai strictă și o inovație tehnologică. Fie că este vorba de cercetarea alternativelor la glifosat sau la modul de a -și reduce impactul asupra mediului și al sănătății, oamenii de știință lucrează activ pentru a găsi modalități mai sigure și mai durabile de a controla buruienile în agricultură.
Concluzie
Ca erbicid utilizat pe scară largă, glifosatul joacă un rol indispensabil în producția agricolă. Acesta a ajutat fermierii să rezolve multe probleme de control al buruienilor în virtutea performanței sale eficiente de control al buruienilor și a toxicității scăzute. Cu toate acestea, utilizarea pe scară largă a glifosatului a adus, de asemenea, o serie de probleme precum poluarea mediului, rezistența la medicamente și riscurile pentru sănătate. Modul de a minimiza impactul negativ al glifosatului asupra mediului și sănătății umane, în timp ce protejarea beneficiilor producției agricole va fi o direcție importantă pentru cercetarea viitoare și dezvoltarea politicilor.
